sâmbătă, 26 septembrie 2015

Louis Pasteur: Ce a dezvăluit activitatea sa

Louis Pasteur
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/42/Louis_Pasteur.jpg/800px-Louis_Pasteur.jpg
POATE apărea viaţa prin generaţia spontanee? Aşa credeau unii oameni de ştiinţă din secolul al XIX-lea. Ei erau de părere că viaţa putea să ia naştere de la sine din materia nevie, fără intervenţia unui Creator.
Semnătura lui Louis Pasteur
Sursa imaginii: https://upload.wiki
Dar într-o seară de primăvară din aprilie 1864, auditoriul prezent într-o aulă a Universităţii Sorbona din Paris a auzit cu totul altceva. Într-o conferinţă magistrală ţinută înaintea unei comisii de oameni de ştiinţă, Louis Pasteur a combătut cu succes, punct cu punct, teoria generaţiei spontanee.
Această conferinţă şi alte descoperiri ulterioare au făcut din el „unul dintre cei mai mari oameni de ştiinţă ai lumii“, după cum afirmă The World Book Encyclopedia. Dar de ce le-a făcut acest bărbat o astfel de impresie oamenilor din timpul său, şi cum a devenit el cunoscut la nivel mondial? În ce mod tragem noi foloase în prezent din unele descoperiri ale sale?
Primele cercetări
Louis Pasteur s-a născut în 1822 în orăşelul Dôle, din estul Franţei. Tatăl său, tăbăcar de meserie, avea gânduri mari cu fiul său. În pofida faptului că avea înclinaţie spre artă, fiind dotat cu un adevărat talent artistic, Louis s-a dăruit ştiinţei. La vârsta de 25 de ani şi-a luat doctoratul în ştiinţe.
Struguri fermentaţi în timpul procesului de vinificaţie

Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d5/Mthomebrew_must.JPG/800px-Mthomebrew_must.JPG
Primele sale cercetări s-au axat pe acidul tartric, un component prezent în drojdiile rămase în butoaiele de vin. După câţiva ani, rezultatele acestei cercetări au fost folosite de alţi cercetători pentru a pune bazele chimiei organice moderne. Pasteur a trecut apoi la studierea agenţilor de fermentare.
În Études sur le vin Louis Pasteur a publicat
 în 1866 o metodă de a păstra alimente lichide
 - pasteurizare - care este cunoscută şi în prezent.
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.
org/wikipedia/commons/thumb/6/61/%C3%89tu
de_sur_le_vin_Louis_Pasteur.jpg/369px-%C3
%89tude_sur_le_vin_Louis_Pasteur.jpg
Încă înainte de cercetările lui Pasteur se ştia de existenţa agenţilor de fermentare, de pildă a drojdiei. Dar se credea că ei rezultau din fermentare. Pasteur a dovedit însă că aceşti agenţi de fermentare erau, mai degrabă, cauza fermentaţiei decât rezultatul acesteia. El a arătat că fiecare tip de agent de fermentare cauza un fel diferit de fermentaţie. Tratatul publicat de el în 1857 cu privire la aceasta este considerat actualmente „certificatul de naştere al microbiologiei“.
Începând din acest moment, activitatea şi descoperirile sale s-au intensificat. Datorită reputaţiei sale, producătorii de oţet din Orléans veneau la el pentru a le rezolva multele lor probleme tehnice. Pasteur a dovedit că agentul răspunzător de transformarea vinului în oţet era ceea ce este numit în prezent un microorganism, care era prezent la suprafaţa lichidului. La sfârşitul cercetării sale, el a prezentat înaintea producătorilor de oţet şi a demnitarilor oraşului celebra sa „Lecţie despre oţetul de vin“.
Pasteurizarea
Casa în care s-a născut Pasteur
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.or
g/wikipedia/commons/thumb/a/a9/Louis_
Pasteur_Geburtshaus_in_Dole.jpg/450px
-Louis_Pasteur_Geburtshaus_in_Dole.jpg
Cercetările lui Pasteur cu privire la fermentaţie l-au dus la concluzia că majoritatea problemelor de contaminare din industria alimentară erau cauzate de microbi. Microbii erau prezenţi în aer sau în vasele nespălate corespunzător. Pasteur a sugerat că alterarea produselor alimentare de către bacterii ar putea fi prevenită printr-o îmbunătăţire a igienei şi că alterarea unui lichid ar putea fi prevenită prin ţinerea lui timp de câteva minute la o temperatură de 50—60 de grade Celsius. Această metodă a fost utilizată iniţial la vin, pentru împiedicarea fermentaţiei anormale. Microbii principali erau ucişi fără să cauzeze o modificare semnificativă a gustului sau a buchetului.
Acest proces, numit pasteurizare, brevetat de Pasteur, a revoluţionat industria alimentară. În prezent, această tehnică nu mai este folosită în cazul vinului, dar încă este adecvată pentru numeroase produse, cum ar fi laptele sau sucul de fructe. Pot fi folosite însă şi alte metode, de pildă sterilizarea la o temperatură mult mai ridicată.
O altă industrie mare care a tras foloase din cercetările lui Pasteur a fost industria berii. La data aceea, Franţa avea multe probleme legate de producţie şi era într-o concurenţă puternică cu Germania. Pasteur s-a apucat de lucru şi le-a dat multe indicaţii berarilor. El le-a sugerat să acorde atenţie purităţii plantei folosite, precum şi curăţeniei generale a aerului din jur. Succesul nu a întârziat şi, după aceea, el a obţinut multe brevete.
Viaţa provine din viaţă
Louis Pasteur in laboratorul sau, pictura de A. Edelfeldt în 1885
Începând din antichitate, au fost propuse cele mai fanteziste idei pentru a explica apariţia insectelor, a viermilor sau a altor creaturi în materia intrată în descompunere. De exemplu, în secolul al XVII-lea, un chimist belgian s-a lăudat că făcuse să apară şoareci introducând o bluză murdară într-un vas cu grâu!
Pe vremea lui Pasteur, discuţiile în cercul ştiinţific erau aprinse. A-i înfrunta pe susţinătorii generaţiei spontanee era o adevărată piatră de încercare. Dar, în urma a ceea ce aflase prin cercetările sale în domeniul fermentaţiei, Pasteur era sigur de sine. Aşadar, el a făcut experimente pentru a pune capăt odată pentru totdeauna ideii generaţiei spontanee.
Experimentul său cu baloanele de sticlă cu gât în formă de S este unul dintre cele mai faimoase. Un lichid nutritiv lăsat în aer liber într-un balon de sticlă deschis în partea superioară este repede contaminat de germeni. Însă, când este pus într-un balon cu gât în formă de S, acelaşi lichid nutritiv rămâne necontaminat. De ce oare?
Experimentul lui Pasteur
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commo
ns/thumb/0/02/Louis_Pasteur_Experiment.svg/512px-Loui
s_Pasteur_Experiment.svg.png
Explicaţia lui Pasteur era simplă: Trecând prin gâtul în formă de S, bacteriile din aer sunt depozitate pe suprafaţa sticlei, astfel că aerul este steril când ajunge la lichid. Germenii care se dezvoltă într-un balon deschis nu sunt produşi spontan de lichidul nutritiv, ci sunt transportaţi de aer.
Pentru a arăta rolul aerului de transportor al microbilor, Pasteur s-a dus la Mer de Glace, un gheţar din Alpii Francezi. La o altitudine de 1800 de metri, el a deschis baloanele de sticlă închise etanş, expunându-le aerului. Din 20 de baloane, numai unul a devenit contaminat. Apoi s-a dus la poalele munţilor Jura şi a repetat experimentul. Aici, la o altitudine mult mai mică, opt baloane au devenit contaminate. Astfel, el a dovedit că, datorită aerului mai curat de la altitudinile mai mari, riscul de contaminare era mai mic.
Prin astfel de experimente, Pasteur a demonstrat în mod convingător că viaţa provine numai dintr-o viaţă preexistentă. Niciodată ea nu vine în existenţă în mod spontan, adică de la sine.
Lupta împotriva bolilor infecţioase
Viermi de mătase
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commo
ns/thumb/d/d7/Silk_worm_21_days_01.jpg/800px-Silk_worm_21_days_01.jpg
Întrucât fermentaţia presupune prezenţa microbilor, Pasteur a raţionat că acelaşi lucru trebuia să fie valabil şi în cazul bolilor contagioase. Investigaţiile sale privitoare la bolile viermilor de mătase, o gravă problemă economică pentru producătorii de mătase din sudul Franţei, au dovedit că avea dreptate. În interval de câţiva ani, el a descoperit cauzele a două boli şi a propus metode stricte de selectare a viermilor de mătase sănătoşi, fapt care avea să prevină epidemia.
Pasteur în laboratorul său
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thu
mb/4/44/Louis_Pasteur_experiment.jp
g/580px-Louis_Pasteur_experiment.jpg 
În timp ce studia holera păsărilor, Pasteur a observat că o cultură de germeni de numai câteva luni nu cauza îmbolnăvirea puilor, ci îi proteja de boală. De fapt, el a descoperit că îi putea imuniza cu o formă de germen atenuată, sau slăbită.
Pasteur nu a fost primul care a folosit vaccinarea. Englezul Edward Jenner o folosise înaintea lui. Dar Pasteur a fost primul care a utilizat agentul patogen într-o formă atenuată, în loc să utilizeze un microb înrudit. El a avut succes şi în vaccinarea împotriva antraxului, o boală infecţioasă a animalelor cu sânge cald, de pildă vitele şi oile.
Apoi, el s-a lansat în ultima şi cea mai faimoasă bătălie a sa, aceea împotriva turbării. Deşi nu şi-a dat seama de lucrul acesta, în confruntarea cu turbarea, Pasteur avea de-a face cu o lume foarte diferită de cea a bacteriilor. El avea acum de-a face cu viruşii, o lume pe care nu o putea vedea la microscop.
Ilustrare contemporană a vaccinării lui Joseph Meister
 împotriva rabiei. Deoarece Pasteur nu a 
fost un doctor, se uită la el din fundal.
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/
commons/thumb/a/a2/Inoculation_of_Jean-Baptiste_Jup
ille.jpg/478px-Inoculation_of_Jean-Baptiste_Jupille.jpg
În data de 6 iulie 1885, o mamă şi-a dus băiatul de nouă ani la laboratorul lui Pasteur. Copilul tocmai fusese muşcat de un câine turbat. În pofida rugăminţii mamei, Pasteur a ezitat să-l ajute pe băiat. Nefiind medic, risca să fie acuzat de practicare ilegală a medicinei. Ba mai mult, nu îşi testase încă metodele pe oameni. Cu toate acestea, l-a rugat pe colaboratorul său, dr. Grancher, să-l vaccineze pe băiat. El a făcut lucrul acesta şi a reuşit. Din 350 de oameni trataţi în mai puţin de un an, numai unul — adus prea târziu — nu a supravieţuit.
Între timp, Pasteur dădea sugestii privitor la igiena din spitale. Febra puerperală cauza moartea unui mare număr de femei în fiecare an la maternitatea din Paris. Pasteur a sugerat să se folosească tehnici aseptice şi o igienă strictă, în special a mâinilor. Ulterior, investigaţiile făcute de chirurgul englez Joseph Lister şi de alţii au dovedit acurateţea concluziilor lui Pasteur.
O activitate valoroasă
Ultima fotografie a lui Pasteur din 1895
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/w
ikipedia/commons/5/58/Louis_Pasteur_1895.jpg
Pasteur a murit în 1895. Dar activitatea sa a fost valoroasă şi, chiar şi în prezent, noi tragem foloase din ea. Din acest motiv, el a fost numit un „binefăcător al omenirii“. Numele lui continuă să fie asociat cu vaccinurile şi cu procedurile al căror inventator este considerat, în general, a fi.
Institutul Pasteur, un institut fundat la Paris pe vremea lui Pasteur pentru tratarea turbării, este în prezent un centru foarte renumit pentru studierea bolilor infecţioase. Acesta este cunoscut în special pentru activitatea sa privitoare la vaccinuri şi medicamente — şi aceasta cu precădere din 1983 încoace, când o echipă de oameni de ştiinţă, condusă de profesorul Luc Montagnier, a identificat pentru prima dată virusul SIDA.
Controversa cu privire la generaţia spontanee a vieţii, în care Pasteur a fost implicat şi în care a ieşit victorios, nu a fost doar un tertip ştiinţific. A fost mai mult decât un interesant subiect de conversaţie pentru câţiva savanţi sau intelectuali.
Institutul Pasteur - Paris
Sursa inaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons
/thumb/7/71/Institut_Pasteur%2C_Paris_1.jpg/800px-Institut_Paste
ur%2C_Paris_1.jpg
Până în zilele noastre, toate dovezile rezultate din experimente, istorie, biologie, arheologie şi antropologie continuă să arate ceea ce a demonstrat Pasteur — că viaţa poate proveni numai dintr-o viaţă preexistentă, nu din materie neînsufleţită.
Aşadar, conştient sau nu, prin activitatea sa Louis Pasteur a oferit o puternică dovadă şi mărturie împotriva teoriei evoluţiei şi în favoarea absolutei necesităţi a prezenţei unui creator în apariţia vieţii pe pământ.
Sursa imaginii: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a3/Louis_Pasteur_from_Galerie_Contemporaine.jpg
Sursa textului: watchtowerlibrary 2007

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariile cu limbaj indecent vor fi şterse.

Toate comentariile necesită aprobare şi este posibil ca ele sa nu apară pe blog imediat. Vă mulţumesc!